d
Follow us
Afla totul despre divortul cetatenilor straini in Romania, incepand de la procedura, la competanta si pana la avantaje si dezavantaje

Divorțul cetățenilor străini în România

Potrivit site-ului oficial al UE, 17 state membre ale UE au adoptat un set unic de norme pentru a stabili ce lege ar trebui să se aplice în cazul divorțurilor transfrontaliere. Printre acestea se numără și România, iar prevederile se regăsesc în Codul civil, în Cartea a VII-a, unde sunt detaliate dispozițiile legale de drept internațional privat. Țările respective sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Ungaria.

Practic, dacă există un acord în acest sens (exprimat printr-o convenție), soții pot să solicite ca, în privința divorțului lor, să se aplice fie legea română, fie legislația din:

  • țara în care au reședința ambii soți la data exprimării acordului;
  • țara în care soții au locuit împreună ultima dată, dar numai dacă unul dintre ei mai locuia acolo la momentul exprimării acordului;
  • țara a cărei cetățenie este deținută de unul dintre soți;
  • țara în care s-a înaintat cererea de divorț;
  • țara pe teritoriul căreia au locuit cel puțin trei ani.
Dacă partenerii nu cad de acord, instanțele din aceste 17 țări vor aplica legislația din:

  • țara în care locuiesc partenerii
  • dacă nu este posibil, țara în care partenerii au locuit împreună ultima dată – doar dacă mai locuiau acolo cu 1 an înainte de a ajunge în instanță
  • dacă nu este posibil, țara ai cărei cetățeni sunt
  • dacă nu este posibil, țara în care s-a înaintat cererea de divorț.
Cetățenii străini au posibilitatea, în anumite condiții, de a divorța în România, în baza Codului Civil și a Codului de Procedură Civilă, atunci când:

  • cel care inițiază divorțul din străinătate este cetățean român;
  • celălalt soț locuiește în România;
  • ambii soți sunt cetățeni români, indiferent dacă locuiesc sau nu pe teritoriul României.
Potrivit art. 1081 din Codul de procedură civilă, “Instanțele românești sunt competente să judece cererile de divorț, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an, precum și procese între persoane cu domiciliul în străinătate, referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România, dacă cel puțin una dintre ele este cetățean român„.

Sub aspect teritorial, cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuința comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când paratul nu are locuința în țara și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul. Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. în lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului București. (art. 915 Codul de procedură civilă).

Un element de o vitală importanță pentru reducerea timpului de finalizare al procesului, dar și pentru reducerea eforturilor și costurilor, este ca cele două parți (soțul și soția) să se înțeleagă în sensul realizării unui divorț prin înțelegere/divorț prin acord, în condițiile legii.

În acest scop, avocatul este cel care vă poate ajuta să ajungeți, mai ușor, la un consens în ceea ce privește:

  • Împărțirea bunurilor comune (atât active cât și pasive),
  • Numele de familie pe care îl va purta fiecare după divorț,
  • Exercitarea autorității părintești,
  • Stabilirea locuinței copiiilor după divorț,
  • Modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și copii minori,
  • Stabilirea contribuției la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională
Un divorț în condițiile înțelegerii între cei doi, poate dura între 1 și 3 luni în medie, de la depunerea dosarului la instanță și până la pronunțarea hotărârii.

Lipsa acordului și a cooperării în direcția realizării divorțului poate aduce un timp mediu de finalizare de 6-10 luni, putându-se prelungi și peste 1 an.

În ceea ce privește prezența personală a soților în procedura divorțului, potrivit legislației în vigoare, divorțul se poate pronunța de către instanța de judecată și fără ca prezența parților să mai fie necesară, acestea fiind reprezentate de avocat, care va poate, de asemenea, informa cu privire la documentele care vă sunt necesare. Potrivit art. 920 din Codul de procedură civilă, “În fața instanțelor de fond, părțile se vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicție judecătorească, are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație, care îl împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri, cel în cauză se va putea înfățișa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator.”

Costurile în cazul unei acțiuni de divorț sunt reprezentate de taxa de timbru, onorariu avocat, iar în cazul în care unul din soți este străin se mai adaugă costurile cu traducerea actelor în limba română.

Trebuie menționat că, pentru cetățeanul român, aflat în fața unei decizii cu privire la țara unde să demareze procedura, efectuarea divorțului în România aduce o serie de avantaje prin procedura mai simplificată față de alte țări (exemplu Italia, Marea Britanie, Canada, samd) precum și prin costurile mai reduse. De asemenea, în cazul efectuării divorțului în străinătate, cetățeanul român va fi nevoit, în continuare să efectueze demersuri privind recunoașterea și transcrierea divorțului străin la Starea Civilă română.

Nu în ultimul rând, pentru aplicarea celei mai bune soluții în cazul dvs, în ceea ce privește procedura, implicațiile și efectele pe care le generează procedura divorțului în România, este indicat să beneficiați de sfaturile de specialitate ale unui avocat cu experiență în procedura divorțului internațional.

Este important să se apeleze la un avocat civil din București, prin raportare la faptul că instanțele competente în materia divorțului cu cetățeni străini sau cetățeni români cu rezidență străină se află în municipiul București, dar mai cu seamă pentru că avocatul care poate asigura o navigare eficientă prin procesul complex al divorțului transfrontalier. Avocatul va facilita obținerea unui consens, reducând timpul și costurile procesului, și va asigura respectarea drepturilor soților în cadrul procedurilor judiciare. Prin implicarea unui avocat, părțile pot evita prezența fizică la proces, acesta putând reprezenta interesele soților și gestiona toate documentele necesare.

În încheiere cu privire divorțul cetățenilor străini în România, te invităm să citești explicațiile noastre privind legislația, regăsite în rubrica articole de pe site, un proiect inedit la care lucrează o întreagă echipă de avocați.

De exemplu, într-un articol publicat recent, intitulat La cine rămâne copilul după divorț”, am arătat care sunt criteriile pe care judecătorul le are în vedere atunci când stabilește la cine rămâne copilul după divorț și ce poți face să sporești șansele ca minorul să aibă locuința la tine. Mai mult decât atât, în articolul Poate copilul, după divorț, să locuiască alternativ la părinți” am arătat ce probleme ridică în fața instanțelor românești noțiunea de locuință alternativă și în ce condiții poate judecătorul stabili locuința alternativă a minorului la părinți.

Lasă un răspuns

error: Articolul nu poate fi copiat, însă poate fi citit oricând, gratuit, pe platforma avodivort.ro.