Divorțul și autoritatea părintească-cum se desfășoară un proces?

 

 

Pe tot parcursul procesului divorțului și obținerii custodiei, există întrebări despre drepturile și obligațiile cuvenite și pași de urmat pentru facilitarea soluționării. Este necesară o bună informare pentru a ști cum se desfășoară un proces de divorț ori de obținere a custodiei, care sunt motivele pentru introducerea unei cereri de divorț, pentru cererea custodiei exclusive, dar și cum se partajează bunurile.

Cu privire la procesul de divorț, câteva aspecte importante:

-cererea de divorț este este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor(dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul)

-cererea de divorț va cuprinde și numele copiilor minori (dacă există) sau se va menționa dacă nu sunt copii

-la cere se va alătura o copie a certificatului de căsătorie și după caz, câte o copie a certificatelor de naștere

-la cerere se poate alătura și înţelegerea soţilor rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei şi, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului

Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.

La cerere, instanța se pronunță și cu privire la:

-numele soților după divorț

– exercitarea autorităţii părinteşti, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, locuinţa copilului şi dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta

-locuința familiei

-despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei

-obligaţia de întreţinere sau prestaţia compensatorie între foştii soţi

-încetarea regimului matrimonial şi, după caz, lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul acestora.

În timpul procesului de divorț, poate fi luată măsura vremelnică, prin ordonanță președințială, cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.

De asemenea, esențială ,în cazurile în care relația dintre soți mai permite acest lucru, este încercarea de a media situația. Instanța va încerca la fiecare înfățișare împăcarea soților, aceștia se pot împăca în tot cursul judecății, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru.

Divorțul poate fi soluționat și prin acordul soților, cererea va fi semnată de ambii soţi sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soţilor, potrivit legii. Divorțul prin acord poate fi făcut și la notar.

Astfel, divorțul poate fi cerut prin acordul soților, din culpa soțului pârât(culpă exclusivă: infidelitate, violență domestică, părăsirea domiciliului, comportament de oridn moral ce duce la destrămarea vieții de familie, săvârșirea unor infracțiuni), din motive de sănătate, din culpa soților sau pentru separarea în fapt îndelungată(când soții sunt separați în fapt de cel puțin 2 ani).

Când căsătoria a durat mai mult de 20 de ani, iar aceasta se destramă din cauza celuilalt soț, ce are un statut financiar sau profesional superior persoanei care este îndreptățită să ceară divorțul, ținând cont de sacrificiile depuse pentru interesul familiei, soțul în culpă poate fi obligat să ofere o sumă de bani prin care să asigure nivelul de trai anterior căsătoriei până la redresarea financiară și morală.

În ceea ce privește procesul de obținere a custodiei, regăsiți informații folositoare în articolul destinat autorității părintești, vom reveni asupra câtorva aspecte.

De regulă, autoritatea părintească este comună, ambii părinți participă la deciziile importante pentru dezvoltarea copilului: alegerea educației, intervențiile chirurgicale, plecarea în străinătate etc. Cererea privind stabilirea custodiei este de competența instanței de tutelă.

Pe scurt, motivele pentru care poate fi cerută custodia exclusivă: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

Părintele care nu exercită autoritatea părintească își păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul: de a vorbi telefonic, de a îl vedea ș.a., în funcție de programul stabilit de instanță.

Conform dispozițiilor legale, instanța va avea în vedere interesul superior al minorului, printre care și :

– nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie

-opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate

-capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia

-situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane.

În situația unui divorț, dacă există copii minori, instanța, solutionând fondul, va stabili, chiar și din oficiu, asupra autorității părintești.

 De asemenea, pe parcursul desfășurării procesului care privește fondul, partea îndreptățită poate solicita pe calea ordonanței președințiale stabilirea custodiei exclusive.

Părinții au șanse egale la custodia copiilor, instanța de tutelă trebuie să se ghideze după interesul superior al copilului, acesta se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.

În ambele situații, atât în procesul de divorț, cât și în cel privind felul în care se va exercita autoritatea părintească, recomandăm o informare riguroasă și colaborarea cu o persoană de specialitate, cum sunt avocații, care pot reuși să ofere îndrumările necesare pentru parcursul judiciar.