Tot ce trebuie să știi despre situația juridică a minorilor după divorț

Căsătoria reprezintă ceva aparte, iar ca urmare a încheierii acesteia, de cele mai multe ori, intervin copiii în plan familial, și astfel iau naștere anumite drepturi și obligații în sarcina soților deveniți, acum, părinți.

În cadrul acestui articol, ne-am propus să te lămurim cu privire la o împrejurare care, din nefericire, se întâlnește tot mai des în societatea contemporană, anume situația copiilor în urma desfacerii căsătoriei prin divorț sau, altfel spus, situația juridică a minorilor după divorț. Astfel, va fi avută în vedere situația copiilor în situația părinților necăsătoriți (cu alte cuvinte, concubinii), totodată vom explica care este situația copiilor în cadrul părinților căsătoriți și divorțați ulterior.

Deși, în mare parte, cele două situații prezintă similarități, le vom trata distinct, pentru a sublinia aspectele de nuanță care le diferențiază.

În primul rând, în prima situație – cea a concubinilor –, situația copiilor nu va ridica mari probleme atunci când cei doi concubini ajung la un numitor comun după despărțire. Dacă, însă, acest numitor comun nu există, atunci o cerere de chemare în judecată care să aibă ca obiect stabilirea locuinței minorilor se va dovedi eficientă.

Astfel, în cadrul acestei proceduri judiciare în desfășurare, veți putea solicita judecătorului, chiar prin intermediul unui avocat ales, pe lângă stabilirea locuinței minorului, și lămurirea unor aspecte suplimentare, precum:

• Exercitarea autorității părintești;
• Pensia de întreținere, și dacă situația este delicată,
• Stabilirea unui program de vizitare;

În al doilea rând, staționăm asupra situației minorilor care provin dintr-o căsătorie valabil încheiată – situația minorilor după divorț. O chestiune extrem de importantă, sub acest segment de analiză, și care, de altfel, diferențiază această situație de cea prezentată anterior, o constituie faptul că, în acord cu art. 919 alin. (2) din Codul de procedură civilă, odată cu pronunțarea divorțului, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.

De altfel, chiar dacă textul legal nu menționează expres, în această situație, judecătorul va stabili și locuința minorului sau a minorilor, după caz. Totodată, de foarte multe ori, în practică, poate fi identificată situația în care doi soți căsătoriți nu mai sunt împreună, și cu toate astea, nu doresc să divorțeze, cu toate că locuiesc separat. Într-o astfel de ipoteză, își păstrează valabilitatea cele menționate în cadrul situației concubinilor, în sensul că nu sunt incidente proceduri speciale, atât timp cât există un consens cu privire la, de pildă, locuința minorului.

Se pune întrebarea cum se stabilește, în concret, la cine va rămâne minorul? În acest sens, de folos ne este conținutul art. 396 Cod civil, care statuează următoarele: „Ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.” Mai mult, dacă minorul a împlinit vârsta de 10 ani, acesta va putea fi întrebat la cine dorește să locuiască, iar instanța, ținând cont și de interesul superior al acestuia (de pildă, oportunitățile în care acesta va putea să se dezvolte fizic, moral, să-și dezvolte echilibrul socioafectiv și nu numai), va decide în consecință.

În al treilea rând, ar trebui să știi că există o serie de criterii care sunt avute în vedere de instanță atunci când aceasta stabilește situația juridică a minorilor după divorț, respectiv când stabilește locuința acestora. Astfel de criterii sunt:

• Opinia copilului;
• Dacă este bine integrat familial și social;
• Dacă are sau nu condiții decente de trai;
• Stabilitatea și continuitatea locuinței;
• Capacitatea părinților de a răspunde în concret de nevoile și necesitățile creșterii unui copil ș.a.m.d.

Mai mult, art. 400 din Codul civil stabilește că în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic. Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior.

Bineînțeles, probabil te întrebi dacă copilul poate sau nu să stea jumătate de timp la mamă și jumătate de timp la tată. O astfel de ipoteză poartă denumirea de locuință alternativă a minorului, iar cu toate că, strict la nivel teoretic, o astfel de ipoteză nu ar putea fi exclusă, ea practic nu este recomandată. Tocmai pentru că astfel minorul nu va avea oportunitatea să crească într-un mediu liniștit, stabil, ci va trebui să se plimbe continuu între domiciliile celor doi părinți despărțiți. Acesta este motivul pentru care, în practică, astfel de situații sunt extrem de rarisime. Dacă sunt doi minori, de altfel, nu se va putea stabili neapărat o „despărțire” a acestora, pentru că Legea nr. 272/2004 menționează expres că se va încerca menținerea fraților împreună. Bineînțeles, în practică au existat astfel de cazuri în care cei doi minori au fost despărțiți, însă de cele mai multe ori aceasta a fost alegerea unanimă a celor doi soți, și nu a judecătorului.

În al patrulea rând, în mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa. Prin urmare, se poate stabili ca locuința copilului să fie la alte persoane decât părinții lui.

În același registru, o astfel de cerere de chemare în judecată se depune la judecătoria de care aparține localitatea în care copilul locuiește efectiv atunci când se depune cererea de chemare în judecată.

În fine, acest articol a avut un rol informativ, și el nu cuprinde toate situațiile care ar putea fi incidente, întrucât dinamica spețelor din viața cotidiană este diversă. Astfel, recomandăm contactarea unui avocat specializat în dreptul familiei, pentru o reprezentare și o asistență eficientă. Dacă nu știi ce înseamnă un termen de decădere, sancțiunea nulității, procedura de regularizare, taxa de timbru etc., un avocat ales îți va fi de folos, sens în care echipa noastră îți stă la dispoziție.

În încheiere, te invităm să citești explicațiile noastre privind legislația în materie de divorț și partaj, regăsite în rubrica articole de pe site, un proiect inedit la care lucrează o întreagă echipă de avocați.

De exemplu, într-un articol publicat recent, intitulat „Cum poți obține despăgubiri în urma divorțului?”, am arătat, în detaliu, cum poți obține despăgubiri în urma divorțului, care este temeiul de drept al acestor despăgubiri și în ce constă. Mai mult decât atât, în articolul „Ce impact are divorțul asupra bunurilor soților și ce se întâmplă cu cele dobândite în viitor?” am arătat ce reprezintă noțiunea de regim matrimonial, care este efectul încetării lui și ce se întâmplă cu bunurile soților dobândite înainte și după divorț.